dimanche 26 février 2012

U Tira G (1/5)

Una nuvella di
Paulu Franceschi


I. Roma, u 9 aostu 2080

Facia buddonu in quidda tarrazza di caffè di a piazza Campu di i Fiori. Si sdrughjiani i baddini in istacca, à st’ora ! A piazza era bagnata da u soli è tuttugnunu era in brama d’un bichjeri o d’una rinfriscata. Pianareddu, l’omu pichjeti di ditu annantu à a tola.
– Allora quantu ?
– Cinqui millioni panscudi l'unu, risposi Felipe.
– Sò cari !
I dui omini fighjulavani i dui cilindri turchini posti annantu à a tola, affascinati. I dui ugetti erani longhi sei millimitri. Ed erani inturniati d’un alu turchinu intensu.
– Deci millioni panscudi in tuttu. Hè u prezzu. Par avè 'ssi neuroscanni, ci voni parechji anni di travagliu. Certi volti ancu parechji dicennii... Eppo ùn facciu micca minzioni di i risichi... A sapeti ch'è i nosci, i neuroscanni, sò unichi. Hè ropa rarissima, eccizziunali.  Un cucapá d'America Cintrali è un budibud di l’isuli Salomoni.
– Pudemu pagà u prezzu. Ma chì garantita t'aghju annantu à a qualità ? Attenti chì ci voli ch’è a ropa fussi d'ottima qualità. Chì s'ùn cunveni micca, vogliu essa rimbursatu subitu subitu.
Hè tuttu ropa garantita, dissi Felipe. A garantita, ci hè à centu par centu. S'ùn cunveni micca, si cambia. O si rimborsa, com'è vo vuleti. Ma a noscia, a ropa, hè di prima trinca. Ùn hè mai successu, ch'eddu ci fussi statu bisognu di rimbursà. Di i nosci neuroscanni, i clienti sò sempri cuntenti.
Sò cumpatibuli incù i Russii è i Sluveni, omancu ? Parchì t'avemu i clienti in Russia è in Sluvenia Suttana.
  Sò cumpatibuli incù ogni sterpa umana. I nosci ingeniori  a poni accirtà, chì i sperimenti apprufunditi ch'emu fatti l'ani dimustratu. L'emu missi à a prova, più d’una cintunara di volti. Par quissa, ùn emu mai avutu un prublemu.
  Allora cumpraraghju 'ssi dui. U cucapá è u budibud.
  Eppo l'indici di metacugnizioni hè altissimu: 121 pà u cucapá è 117 pà u budibud ! Sò stati misurati incù a famosa scala P-II-45-Davidson.
Và bè. Vi dumandaraghju dinò una discrissioni assuluta. Semu d’accordu ?
Ben’intesu ! Và senza dì si.
L’omu fighjulava annantu à u screnu tridiminsiunali olugraficu. À u capu di calchì stonda, feci parechji muvimenti di ditu annantu à u screnu, à spiccera, eppo capizzò:
  Hè fatta. V’aghju mandatu i solda.
Felipe cuntrullò annantu à u so screnu. À quandu compia a virificazioni, i dui cilindrini cambietini di mani.
  Allora t'avaraghju podarsi un'antra cummanda, da quì à un mesi o dui. A vi cunfirmaraghju. Mi ni ci vurria unu incù una lingua di i circonda di u Mari Tarraniu, l'isuli di prifirenza. Hè pussibuli?
  T'emu calcosa chì pudaria cunvena in priparazioni. Ghjustu appuntu pò essa prontu da quì à calchì mesi. Ma hà da custà caru. Emu pigliatu mori risichi par quissu ! Ma hè ropa d’altissima qualità, eccezziunali.
  Pagaremu, s'edda hè ropa bona.
  Hè bunissima. Ma ci hà da vulè à aspittà dinò un'ugna, ch’è tuttu fussi in ordini. Ma sarà prontu in tempu ed ora.

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire