mercredi 11 mai 2011

Rituali Sanguinosu (3/6)

Una nuvella di
Marcu Biancarelli

III

Chjamaiani dunca kampung u so paesu. Ma paesu… Caccetivi subitu da u capu tutti i raprisintazioni archititturali ch’idda v’hà imparatu a civilizazioni, Waterbright, chì l’aggruppamentu di casetti di ‘ssi stripusgi tinia più da a chjostra, u purcili, chè da un locu d’abitazioni degnu d’essari umani. Quandu ci vissini affaccà, no è i salvatichi chì ci bucaiani cù firucità, i paisani – i chjamaremu cussì – vensini subitu à u nosciu riscontru briunendu è saltichjendu com’è buffona. U spittaculu d’isteria chì c’era tandu prupostu era à a limita di ciò ch’un omu pò suppurtà. À chì minacciaia di ziffacci una lancia di petra in u cori, à chì ci esibaia senza vargugna unu stucciu pinianu di i più gruteschi. Ancu i donni s’avvicinaiani, sia pà palpulacci è arrendasi contu ch’ùn eramu dimonia, sia pà sgranfiacci senza ritinuta è dimustracci tuttu l’odiu chì ‘ssu pupulacciu risintia par no. Eramu in manu à i tonti, Waterbright, prighjuneri di i sioni i più arritardati, i più bestii, ma dinò i più crudeli ch’iddu si poschi imaginà.

Infini fuimu strascinati à u cori di u paesu, nant’à una piazzetta di tarra pista invadita da cintunari di salvatichi scimatuliti. Ci vulia po’ à vedali… baviaiani di rabbia, o d’invidia pinsendu à u ripastu chì l’aspittaia, è più andaghjia è menu u chjirchju di a folla si pudia cuntena di stringhjaci, pizzicacci i cosci è i petti com’è par tastà quantu no eramu pretti, o ancu licacci cù certi lingui puzzinosi imbuffati da a fami è u disideriu. A scimizia di carri umana, d’assassiniu gratisi, era talmenti forti inghjiru à no chì i mantacati si missini à liticassi tr’è iddi – forsa in disaccordu quant’è pà i pezzi à spàrtasi. Buloni i primi cazzotti, i mazzi di petra si pisoni è trunconi i spaddi è i cavichji à dritta è à manca ! L’indigenii, o caru, si battiani avali cù frenesia, in un cattamuzzu pazzu induva i più debbuli s’abbassaiani di nasu in a pulvariccia, trapassati forsa cù un’ ultima visioni di prisuttu gustosu o di custiglietta di biancu… Eramu in infernu, è prestu ci tuccaria à asciuvà tantu l’ira chè l’ingurdizia di ‘ssi malasciamè !

Un brionu putenti è annarbatu ribumbò da l’orlu di a piazzetta, è di colpu u chjirchju di i luttadori si sciolsi com’è d’incantu. A frenesia vinia di lacà a piazza à unu spezia di burbuddu generali, è un curridori s’apria à modu naturali trà i paisani chì pariani oramai intimiditi. In un silenziu grevu, un passaghju s’apristi in a folla, è un parsunaghju inchiitanti s’avvicinò. Era un indigeniu più maiori chè l’altri, chì purtaia certi piumi d’aceddu inditarminatu pà piattà i so parti intimi, è una mascara di tarra russa tirrificanti chì li daghjia l’aspettu d’unu strionu fantasticu. D’altrondi, à a manera ch’iddu suminaia u tarrori frà l’indigenii nienti chè à musciassi, capistimu ch’iddu era bè u magu subranu di ‘ssu populu.

Ghjunsi davanti à no, è ci fighjulò ad unu ad unu. Fighjulà s’e’ possu dì, chì a sola cosa ch’e vidiu di a so facciaccia erani i so ochji sanguinosi chì dui tafona tonduli di a mascara mi lacaiani traveda, cù tutta a scimizia è a barbaria ch’e’ pudiu leghja in quissu sguardu. Passò prima davanti à Flaherty, avvicinendu u capu sin’à tuccallu, è com’è s’iddu circaia di muscà, com’è un falu criminali, a paura di a so preda. Flaherty, imprissiunanti, ùn lacaia nienti traspirà da a so anima afflitta. Forsa dillusu, u mostru pruvò cun mecu. Calendu u capu, faciu l’impussibuli par cuntenami, è suvità l’andatura degna di u me cumpagnu spluratori. Ma a vi possu palisà, caru amicu, à ‘ssu mumentu pricisu u me cori battia guasgi à rumpasi, è timiu chì u culpadori ricivissi i vibrazioni nucivi chì dinnunciariani a me dibbulezza. U miraculu successi puri, è u capu di i primitivi s’alluntanò.

Firmò pocu davanti à u nosciu ultimu purtadori. Quiddu era troppu spavichjatu par pudessi cuntena. Trimulaia da capu à peda, è i lacrimi di paura misciaiani longu à a so faccia. U magu, chì duvia ricunnoscia un Motù è dissi cù spirienza ch’iddu s’agia quì di robba bona pà i so ghjenti, palpulò cù i dita a sciugna di i cosci è di i braccia di u purtadori. U tintacciu paria d’essa frisgiatu da una sarpi vilanosa. À ugni palpulera, si sutrinnaia cù una ingoscia ch’iddu ùn pudia ritena. U capu di i salvatichi lampò tandu un brionu, unu spezia d’ordini, in a so lingua preumana è schifizzosa, è dui guerrieri vensini à chjappà u disgraziatu pà strascinallu versu u locu di a so missa à morti. U vidistimu spariscia trà a turba scimiesca, è sintistimu i so ultimi moghja d’addisperu, mentri ch’iddu si facia sguzzà luntan’ da a noscia vista.

Infini u strionu si missi davanti à preti Collins, ripittindu cun iddu u so ghjocu bistiali di l’annasera è di i palpuleri. Collins era tarrurizatu, è trà mè stessu mi mittiu à prigà chì u sant’omu ùn si lachessi distabilizà. Ch’iddu ùn musciessi nudda di u so siscu. Ma u culpadori ni vensi à tuccà u crucifissu chì u tintu missiunariu tinia liatu à u coddu. Presu d’isteria, è com’è ch’iddu ricunniscia quì l’ughjettu u più numicu di u so paganismu zotticu, u barbaru strappò u cuddari sacru, è si missi à briunà di rabbia. N’era troppu pà Collins, chì sbuttò à pienghja com’è un ziteddu, è chì, peghju infamia pussibuli in ‘ssu mumentu indu tuttu si ghjucaia par iddu, ùn si poti tena di pisciassi addossu.

Mentri chì i guerrieri u tiraiani à u so turnu versu u pilastru di u so suppliziu, u puvarettu di Collins ghjanghjulaia com’è una fiminedda, lintaia di ‘ssi picculi stridi purcini chì ci ghjaccioni u sangu. Ghje’ è Flaherty, liati com’è becca, finistimu in una casetta puzzica, fatta di tarra è di padda troscia. Forsa missi da cantu, in riserva pà un prossimu pranzu vargugnosu.
        

3 commentaires:

  1. hein? "i so partiti intimi"?
    più una parullaccia, più una "cavaglieria rostica" ?
    O ghjente, MB s'hè fattu clunà, hà messu u so clonu à travaglià è a si sciala in qualchì isula paradisu di i Caraibbi!?
    -))
    Culomba

    RépondreSupprimer
  2. trimendu! stunenti issu stilu anglosassonu!

    RépondreSupprimer
  3. Ao chi ci vulemu a seguita !

    RépondreSupprimer